Deshidratarea la locul de muncă: riscuri și securitate

Vara aduce provocări suplimentare pentru companiile care desfășoară activități în construcții, logistică, producție, mentenanță, transport sau servicii tehnice. Temperaturile ridicate, expunerea directă la soare și efortul fizic intens transformă deshidratarea într-un risc profesional real, cu impact direct asupra siguranței și productivității.

De cele mai multe ori, deshidratarea este percepută ca un simplu disconfort. În realitate, aceasta poate afecta capacitatea de concentrare, timpul de reacție și procesul de luare a deciziilor, crescând riscul de accidente la locul de muncă.

Pentru manageri, administratori, diriginți de șantier și specialiști SSM, prvenirea deshidratării trebuie să facă parte dintr-o strategie completă de securitate și sănătate în muncă, la fel ca orice alt risc identificat în evaluarea locului de muncă.

Ce este deshidratarea și de ce reprezintă un risc profesional?

Potrivit National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH), deshidratarea apare atunci când organismul pierde mai multe lichide decât primește și nu mai poate menține funcțiile fiziologice normale.

În condiții de temperaturi ridicate, organismul încearcă să se răcească prin transpirație. Odată cu pierderea apei se elimină și electroliți esențiali pentru funcționarea sistemului muscular și nervos.

Un aspect important este că senzația de sete apare după ce procesul de deshidratare a început deja.

Cu alte cuvinte, atunci când un lucrător simte că îi este sete, organismul a început deja să fie afectat.

Scăderea atenției și a capacității de concentrare

Activitățile care implică operarea utilajelor, manipularea materialelor sau lucrul la înălțime necesită atenție constantă.

Pe măsură ce nivelul de hidratare scade, apar:

• Dificultăți de concentrare;
• Reacții întârziate;
• Erori de evaluare;
• Scăderea vigilenței

Creșterea riscului de accidente

Un timp de reacție mai lent poate avea consecințe importante în medii unde siguranța depinde de decizii rapide și precise.

În șantiere, depozite sau spații industriale, chiar și o eroare minoră poate genera incidente cu impact asupra oamenilor și operațiunilor.

Reducerea productivității

Oboseala asociată deshidratării determină scăderea ritmului de lucru și creșterea numărului de pauze neplanificate.

Pe termen lung, acest lucru afectează eficiența operațională și costurile proiectelor.

Creșterea riscului de stres termic

Deshidratarea și stresul termic sunt strâns legate.

Atunci când organismul nu mai dispune de suficiente lichide pentru a regla temperatura internă, crește riscul apariției epuizării termice și al insolației.

Semnele care nu trebuie ignorate

Identificarea timpurie a simptomelor poate preveni incidentele grave.

Printre cele mai frecvente semne se numără:

• Sete accentuată;
• Dureri de cap;
• Amețeli;
• Transpirație excesivă sau, dimpotrivă, lipsa transpirației;
• Crampe musculare;
• Stare de confuzie;
• Oboseală neobișnuită;
• Dificultăți de concentrare

Atunci când aceste simptome apar, este necesară întreruperea activității și aplicarea măsurilor de prim ajutor și răcire.

Cum contribuie echipamentul de protecție la prevenirea deshidratării

Mulți angajatori asociază deshidratarea exclusiv cu lipsa consumului de apă.

În realitate, echipamentul purtat de lucrători influențează direct capacitatea organismului de a elimina căldura și de a-și menține temperatura în limite normale.

De aceea, o strategie eficientă de protecție muncă vara trebuie să combine hidratarea cu alegerea unor echipamente adaptate temperaturilor ridicate.

Încălțămintea potrivită pentru sezonul cald

În timpul verii, lucrătorii pot petrece între 8 și 12 ore pe zi în șantiere, depozite sau zone industriale expuse căldurii.

În aceste condiții, alegerea unor bocanci de lucru vară realizați din materiale respirabile contribuie la confortul termic și la reducerea oboselii.

Pentru anumite activități, bocancii de lucru de vară oferă un echilibru între protecția necesară și ventilația optimă a piciorului.

În zonele unde evaluarea riscurilor permite, anumite modele de pantofi lucru vară pot reprezenta o soluție mai confortabilă pentru lucrătorii expuși temperaturilor ridicate.

Protecția lucrătorilor expuși la căldură

O strategie completă de protecție a angajatului pe timp de vară presupune mai mult decât acces la apă.

Aceasta trebuie să includă:

• Organizarea pauzelor regulate;
• Zone de umbră și răcire;
• Programarea activităților solicitante în intervale cu temperaturi mai reduse;
• Instruirea personalului privind riscurile asociate căldurii;
• Monitorizarea permanentă a simptomelor de stres termic

Protecția împotriva radiațiilor UV

În timpul sezonului cald, expunerea directă la radiațiile ultraviolete reprezintă un risc suplimentar pentru lucrătorii din exterior.

O abordare modernă a conceptului de protecție UV pe șantier cuprinde:

• Ochelari de protecție cu filtru UV;
• Îmbrăcăminte adecvată expunerii solare;
• Protecția cefei și a capului;
• Organizarea activităților astfel încât expunerea în intervalele cu radiație maximă să fie redusă

Conform Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), expunerea la radiațiile UV trebuie inclusă în evaluarea riscurilor pentru activitățile desfășurate în exterior.

Ce măsuri trebuie să implementeze angajatorii? Recomandările Interbabis:

Prevenirea deshidratării nu poate fi lăsată exclusiv în responsabilitatea lucrătorilor. Conform recomandărilor OSHA și NIOSH, angajatorii trebuie să implementeze măsuri preventive clare.

• Asigurarea accesului permanent la apă: apa potabilă trebuie să fie disponibilă și ușor accesibilă în proximitatea zonelor de lucru
• Organizarea pauzelor regulate: în perioadele cu temperaturi ridicate, pauzele reprezintă o măsură de prevenție, nu o pierdere de productivitate
• Amenajarea zonelor de răcire: spațiile umbrite sau răcite contribuie la reducerea temperaturii corporale și la recuperarea organismului
• Instruirea personalului: angajații trebuie să recunoască simptomele deshidratării și ale stresului termic înainte ca acestea să devină periculoase
• Adaptarea echipamentului individual de protecție: îmbrăcămintea, încălțămintea și accesoriile utilizate trebuie să fie adaptate sezonului și condițiilor reale de lucru

O abordare 360° pentru siguranța pe timp de vară

Deshidratarea nu este o problemă izolată, ci este influențată de:

• Temperatură;
• Umiditate;
• Nivelul de efort;
• Expunerea la soare;
• Organizarea activității;
• Echipamentul purtat

De aceea, prevenția eficientă trebuie să combine măsuri organizatorice, instruire și alegerea corectă a echipamentelor de protecție. Companiile care tratează aceste aspecte integrat reduc riscul de accidente, mențin productivitatea și contribuie la protejarea sănătății angajaților.

Concluzie

Deshidratarea la locul de muncă este un risc real, cu impact direct asupra siguranței, sănătății și performanței operaționale. Într-un context în care perioadele de caniculă devin tot mai frecvente, prevenția nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Accesul la apă, organizarea activității, instruirea personalului și alegerea unui echipament adecvat pentru sezonul cald - de la bocanci de lucru vara și pantofi lucru vară, până la soluții eficiente de protecție UV pe șantier - sunt elemente esențiale ale unei strategii moderne de securitate și sănătate în muncă.

Pentru că siguranța nu începe atunci când apare problema. Începe cu măsurile luate înainte ca aceasta să apară.

Surse:

1. EU-OSHA – Heat at Work: Preventing Illness and Protecting Workershttps://osha.europa.eu/en/highlights/heat-work-preventing-illness-and-protecting-workers
2. NIOSH – Heat Stress and Heat-Related Illness Prevention: https://www.cdc.gov/niosh/heat-stress
3. OSHA – Heat Exposure and Outdoor Work: https://www.osha.gov/heat-exposure
4. Organizația Mondială a Sănătății (WHO) -Occupational Health and Climate Change
5. Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă
6. HG nr. 1091/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă
7. INSST (Instituto Nacional de Seguridad y Salud en el Trabajo) - Heat Stress Prevention Guidelines