Pe șantier, controalele SSM nu se rezumă la o verificare vizuală. Inspectorii cer, în mod repetat, documentele care arată dacă riscurile au fost evaluate, dacă lucrătorii au fost instruiți, dacă există coordonare între firme și dacă se folosesc corect echipamentele de protecție. Campaniile recente ale Inspecției Muncii în construcții au arătat din nou aceleași probleme: planuri de securitate incomplete, lipsa controlului medical, lipsa instrucțiunilor proprii de SSM, lipsa autorizării lucrătorilor și lipsa verificării purtării EIP. (Inspectia Muncii)

1. Planul de securitate și sănătate al șantierului

Acesta este unul dintre primele documente cerute. HG 300/2006 spune clar că, înainte de deschiderea șantierului, beneficiarul sau managerul de proiect trebuie să asigure existența unui plan de securitate și sănătate, iar documentul trebuie ținut la zi pe toată durata lucrărilor. Tot acest act normativ arată și ce trebuie să conțină: riscuri, măsuri de prevenire, organizarea șantierului, măsuri de protecție colectivă și individuală, colaborarea dintre antreprenori și subcontractori. (Portal Legislativ)

2. Planul propriu de securitate și sănătate al fiecărui antreprenor sau subcontractor

Inspectorii îl cer frecvent pentru că HG 300/2006 prevede că planurile proprii ale antreprenorilor trebuie integrate în planul general, iar coordonatorul SSM trebuie să le avizeze. În practică, acesta este și unul dintre documentele unde apar foarte des neconformități: Inspecția Muncii a raportat în 2025 planuri proprii incomplete sau neadaptate șantierului. (Portal Legislativ)

3. Evaluarea riscurilor pentru fiecare loc de muncă și post

Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 prevăd explicit identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de muncă: executant, sarcină, echipamente de muncă și mediu de muncă. Fără această evaluare, restul documentației SSM devine formală. (Portal Legislativ)

4. Planul de prevenire și protecție

După evaluarea riscurilor, inspectorii cer aproape întotdeauna și planul de prevenire și protecție. Tot HG 1425/2006 îl tratează ca activitate de bază în organizarea prevenției. Aici trebuie să se vadă clar ce măsuri sunt stabilite, cine răspunde și cum sunt urmărite.

5. Instrucțiunile proprii de SSM

Instrucțiunile interne sunt foarte importante mai ales pe șantier, unde activitățile, fazele de lucru și riscurile se schimbă rapid. Inspecția Muncii are inclusiv o broșură oficială dedicată acestui subiect, iar în controalele din construcții a menționat explicit lipsa instrucțiunilor proprii de SSM printre cele mai frecvente deficiențe. (Inspectia Muncii)

6. Fișele individuale de instruire SSM

Fișa de instruire individuală este unul dintre documentele cerute aproape reflex la control. Normele prevăd că aceasta se semnează de către lucrător și persoanele care au efectuat și verificat instruirea, se păstrează pe toată durata raportului de muncă și trebuie să fie însoțită de copia ultimei fișe de aptitudine. În plus, aceeași reglementare cere și instruiri practice privind folosirea echipamentului individual de protecție. 

7. Fișa de aptitudine și dovada controlului medical

Aici inspectorii verifică dacă lucrătorii sunt apți pentru activitatea pe care o desfășoară. Normele metodologice leagă direct fișa de instruire de ultima fișă de aptitudine, iar Inspecția Muncii a indicat lipsa controlului medical ca neconformitate recurentă în șantierele verificate în 2025. 

8. Autorizațiile, calificările și evidența meseriilor care cer autorizare

Pentru lucrări speciale, inspectorii cer frecvent dovada calificării și a autorizării. HG 1425/2006 obligă angajatorul să țină evidența meseriilor și profesiilor pentru care este necesară autorizarea exercitării lor, iar campaniile Inspecției Muncii au identificat în mod repetat lipsa autorizării lucrătorilor.

9. Documentele pentru echipamentele de muncă și verificările tehnice

Pe șantier nu contează doar existența utilajelor, ci și dovada că ele au fost verificate. În îndrumarul metodologic al Inspecției Muncii apare explicit că se solicită documente și instrucțiuni care să ateste că echipamentul de muncă a fost supus verificărilor cerute de lege. În controalele recente, lipsa verificărilor tehnice ale instalațiilor a fost menționată din nou printre cele mai frecvente probleme. 

10. Documentele privind acordarea și utilizarea EIP

Una dintre cele mai sensibile zone din control. Inspectorii verifică dacă există necesarul de dotare cu EIP și dacă lucrătorii chiar folosesc echipamentul potrivit. Normele metodologice cer identificarea echipamentelor individuale de protecție necesare pentru posturile de lucru, iar Inspecția Muncii a raportat frecvent lipsa verificării purtării EIP și lipsa folosirii echipamentelor împotriva căderilor de la înălțime. (Portal Legislativ)

Aici este și zona în care contează foarte mult ce găsesc inspectorii în teren, nu doar în dosar. Cu alte cuvinte, nu este suficient să existe doar pe hârtie “echipament protectie santier adecvat”. Trebuie să existe și în realitate, să fie purtat și să fie potrivit riscului. De aceea, pe lângă documente, se verifică și dacă muncitorii poartă efectiv echipamente de protectie și chiar echipamente de protectie a muncii adecvate lucrării în sine. Aici intră frecvent haine de lucru, haine de lucru profesionale, echipament de lucru, pantaloni de lucru profesionali și alte elemente de echipament protectie cerute de activitatea concretă. (Portal Legislativ)

În practică, pentru lucrări de șantier, inspectorii se uită și la tipul de încălțăminte folosit. Acolo unde evaluarea de risc o cere, trebuie să existe bocanci de protecție cu bombeu metalic sau bocanci de protectie compozit. În alte situații, dacă riscurile sunt diferite și evaluarea permite, pot apărea și bocanci de lucru fara bombeu metalic. Important este ca alegerea să fie justificată de evaluarea riscurilor și de măsurile stabilite de angajator, nu făcută „după obișnuință”. (Portal Legislativ)

Dacă ar fi să reducem totul la esențial, inspectorii cer cel mai des documentele care dovedesc 4 lucruri: că riscurile au fost evaluate, că măsurile au fost planificate, că oamenii au fost instruiți și sunt apți medical, iar utilajele și echipamentele de protecție sunt potrivite și verificate. Exact aici apar și cele mai multe sancțiuni. (Portal Legislativ)

Surse oficiale:

1. Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă (Portal Legislativ)
2. HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006  (Portal Legislativ)
3. HG nr. 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantiere temporare sau mobile (Portal Legislativ)
4. Inspecția Muncii, „Campania Națională a Inspecției Muncii în sectorul construcțiilor – un angajament pentru siguranță și respectarea legii”, 30 iunie 2025 (Inspectia Muncii)
5. Inspecția Muncii, „Rezultate Campanie Națională pentru Siguranță și Legalitate în Construcții”, 23 iulie 2025  (Inspectia Muncii)
6. Inspecția Muncii, „Îndrumar metodologic pentru întocmirea dosarelor de cercetare a evenimentelor” (Inspectia Muncii)
7. Inspecția Muncii, broșura oficială „Instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă” (Inspectia Muncii)