Căldura excesivă la locul de muncă. Implicații pentru siguranță și sănătate
publicat in: Blog // publicat pe: 19.06.2025
1.Creșterea temperaturilor globale
În 2023 și 2024 - s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istorie.
2,4 miliarde de lucrători – 71% sunt expuși căldurii excesive, ceea ce duce anual la aproximativ 22,85 milioane de accidentări și aproape 19.000 de decese (ILO, 2024).
În contextul schimbărilor climatice, România a implementat câteva măsuri practice și reglementări menite să protejeze lucrătorii în perioadele de caniculă, conform prevederilor O.U.G. nr. 99/2000:
2. Exemple de bune practici în România
- Adaptarea programului de lucru: Schimbare orelor de începere și finalizare a activității astfel încât munca să se desfășoare în intervale mai răcoroase (ex. 6:00–11:00 și 17:00–20:00).
- Asigurarea hidratării: Obligația de a furniza câte 2–4 litri de apă minerală zilnic per lucrător.
- Echipamente de protecție adecvate: Utilizarea de îmbrăcăminte deschisă la culoare, ușoară și confortabilă.
- Măsuri colective: Montarea de ventilatoare, corturi sau prelate în șantiere; utilizarea de rulouri sau jaluzele în clădiri de birouri pentru reducerea radiației solare.
- Primăria Timișoara și companiile de construcții: în timpul valurilor de căldură din 2022 și 2023 au ajustat orele de lucru și au amplasat containere mobile de umbră și apă în șantiere.
- Compania Metrorex: a introdus un program de pauze la fiecare 45 de minute pentru muncitorii care lucrează la întreținerea liniilor în aer liber.
3. Statistici privind impactul căldurii asupra lucrătorilor în România
În perioada 2012–2024, România a înregistrat în medie 47 de zile de caniculă pe an, față de doar 15 zile în anii ‘80 (ANM)
Conform Inspecției Muncii, în 2024 s-au raportat peste 210 accidente de muncă legate de stres termic, dintre care 8 au fost soldate cu deces.
4.Recomandări specifice pentru angajatori din România
- Actualizarea fișelor de evaluare a riscurilor pentru a include riscurile termice explicite, în special în lunile iunie–septembrie.
- Subvenționarea echipamentelor anti-UV (pălării, ochelari, haine cu protecție solară) în sectoarele afectate.
- Implementarea unui plan de alertă internă în funcție de codurile meteorologice ANM.
- Colaborare cu DSP și ITM pentru instruirea personalului asupra semnelor de stres termic.
5.Managementul riscurilor în cadrul sistemului SSM
- Managementul riscurilor în cadrul sistemului SSM
- Un sistem eficient de sănătate și securitate în muncă (SSM) trebuie să includă:
- Evaluarea riscurilor termice la locul de muncă
- Monitorizarea stării de sănătate a lucrătorilor
- Instruirea periodică privind stresul termic
- Posibilitatea ca lucrătorii să se retragă din condiții periculoase (conform Convenției ILO nr. 155)
Concluzii:
Prevenirea stresului termic trebuie tratată ca o urgență în domeniul sănătății ocupaționale. Protejarea lucrătorilor împotriva căldurii excesive înseamnă nu doar salvarea de vieți, ci și susținerea productivității, echității și dezvoltării durabile.
Bibliografie:
Flouris, A., Azzi, M., Graczyk, H., Nafradi, B., & Scott, N. (2024). Heat at Work: Implications for Safety and Health. A Global Review of the Science, Policy and Practice. International Labour Organization (ILO). https://www.ilo.org